Prezentare generală   @   Masivul Ceahlău

INTRODUCERE

Dacă ar fi intrat în basmele celor vechi, ar fi fost atât de vestit ca şi Olimpul, Pindul sau Pelias. Este aşezat în părţile Neamţului, nu departe de izvorul Tazlăului, iar în mijlocul lui e acoperit de zăpezi veşnice; pe vârful lui însă nu se găseşte pic de nea, fiindcă pare să fie deasupra norilor de zăpadă. Din vârful său, care se înalţă ca un turn, se prăvale un pârâu foarte limpede, ce se năpusteşte cu mare larmă peste stânci abrupte... Drept în vârf se vede o statuie străveche, înaltă de cinci coţi, înfăţişând o bătrână cu douăzeci de mioare, din a cărei parte firească curge într-una un izvor. E anevoie de spus dacă natura a vrut să-şi arate aici jocul sau dacă statuia a fost lucrată de mâna unui artist dibaci. Căci statuia nu stă pe nici o temelie, ci e crescută şi legată strâns de celelalte stânci...

Dimitrie Cantemir - Descriptio Moldaviae

Kogaion (Koghion) sau Pionul (Peonul), considerat muntele sacru al antichităţii, despre care se spune că, în zilele senine, putea fi admirat de la gurile Dunării, Ceahlăul este unul din stâlpii spiritualităţii străvechi (poartă hramul "Schimbarea la Faţă"), un adevărat Olimp al neamului românesc.

Reprezentat în al doilea cartier (senestra sus) al stemei judeţului, masivul Ceahlău este cel mai impunător din ansamblul muntos al Carpaţilor Orientali (Dacici, cum li se mai spunea odinioară), fiind situat în partea centrală a acestora, mai precis la intersecţia paralelei de 470 N cu meridianul 260 E. Înconjurat de valea Bistricioarei la nord, valea Bicazului la sud, valea Bistriţei la est şi văile Bistrei, Pinticului şi Jidanului la vest, masivul Ceahlău este constituit dintr-un sistem de culmi dispuse radial, având altitudini ce variază între 1000-1300 m şi care converg către cele două puncte mai înalte: Vf. Ocolaşul Mare şi Vf. Toaca. Cel mai înalt vârf este considerat vârful Ocolaşul Mare, cu 1907 m, vârful Toaca măsurând numai 1900 m.

Zona cea mai înaltă a muntelui este reprezentată de un platou central, cu o lăţime de 1 km şi o lungime de 6 km, dispus pe direcţia N-S. Trecerea de la platoul superior spre zona periferică se face brusc, printr-o centură de abrupturi cu înălţimi de 300-500 m.


ISTORIC, LOCUITORI, OBICEIURI, TRADIŢII

Puţini dintre drumeţii care trec sau zăbovesc câteva clipe în Poiana "Scaune" ştiu că aici a fost descoperit un nivel de locuire preistoric, de un real interes pentru activitatea arheologică. Cercetările au scos la iveală o aşezare-atelier cu caracter permanent, a cărei existenţă îndelungată a fost favorizată de condiţiile prielnice locale de locuire.

Câteva dintre obiectele descoperite în zonă

Inventarul litic (constituit din vârfuri penduculate de tip swiderian, gratoare de diferite tipuri, burine, vârfuri de tip "La Gravette", vârfuri de tip azilian, lame şi lamele "a bord abattu", lamele "tronquees", racloare, piese denticulate etc.), prezintă trăsături specifice epipaleoliticului central-european. Mai exact este vorba de o "industrie" litică vehiculată de populaţiile de vânători swiderieni ajunse în această zonă. Descoperiri similare aparţinând comunităţilor swideriene au mai fost făcute la Curmătura Bardosului şi Bicăjel, în Munţii Hăşmaş.

Cei dintâi care au deschis o potecă bună de urcat pe Ceahlău, prin Durău, au fost cnejii Cantacuzini, vechii proprietari ai Hangului. Prin anii '70 ai secolului XIX, Vasile Măcărăscu (pe atunci subprefect al plăşii Muntele) îmbunătăţeşte vechiul drum, făcând şi un adăpost la Fântânele (loc a cărui denumire provine de la "Fântâna Măcărăscului", o fântână amenajată de acelaşi subprefect).

Ocupaţia de bază a locuitorilor de la poalele Masivului Ceahlău este păstoritul, poienile din jurul muntelui oferind locuri prielnice păşunatului turmelor de oi şi vite. Această îndeletnicire este practicată şi astăzi în Poiana Maicilor, Poiana Stănilelor ori pe platoul central.

Îndeletniciri

Terenurile accidentate din jurul muntelui şi condiţiile climatice nu permit cultura plantelor, în schimb a luat amploare exploatarea şi prelucrarea lemnului.

Pagina următoare

publicitate